Mă înfig și eu în concursul de Proză Arhiscurtă. Mai jos și bucățica mea:
Dacă ai putea avea totul, cât timp s-ar scurge până ce totul te-ar plictisi? O oră, o zi, un an… Nu cred că l-aș vrea. În clipa în care ar fi al meu, m-aș dezgoli de țeluri, de puterea asta invizibilă care mă face să merg înainte și aș sta așa, gol, în fața neantului. Nu gol, ci inutil și în același timp, inexistent. Căci ce sunt eu, sufletul, mintea mea dacă nu suma micilor imbolduri de-a avea, țesute în șiragul ăsta fragil? Și iată-mă totuși acum, sfâșiind cu nesaț și ultimul fir care îl ține întreg.
Be gentle (or not), e prima oară când încerc în mod public așa ceva. Sunt un suflet timid, în esența mea.
