Noi in anul 2000… Când nu vom mai fi copii…

Posted on 31st January 2010 in Eu și numai eu!

Astăzi mă simt în dispoziția de futurolog contrariat. Câteodată, când neuronii mei sunt supuși unui efort supradimensionat, se zbat, se screm și emit ipoteze. Astăzi e rândul cititului.

De când cu marele fâs denumit menstruatic iPad, Pisicul simte nevoia să îmi demonstreze cu orice prilej utilitatea e-reader-elor. De parcă Universul însuși s-a poticnit la revoluționara descoperire a ecranelor tactile, s-a întors o clipă, a privit înapoi și și-a reluat cursul.

De felul meu, aprob tehnologia. Îmi place, o folosesc, sunt dependentă de ea. Probabil zilele mele și-ar afla sfârșitul dacă pe Pământ nu ar mai fi hârtie igienică, gel de duș, pastă de dinți, mp3 playerul meu de la Philips (care btw, este cel mai tare, are cele mai faine căști și pe care îl ador!), torrenți, electricitate, cuptor cu microunde, apă caldă, mașină de spălat automată… So I’m a techaholic. Dar nici chiar așa…

Dar stai! Mai e de citit din Noi in anul 2000… Când nu vom mai fi copii… (…winking
comments: 4 » tags: , ,

De ce nu cred că Avatar ar merita mai mult de-un Oscar (pentru efecte speciale)

Posted on 29th January 2010 in Cinefilisme pisicești

1. Story-ul e banal, previzibil, lipsit de complexitate, tipic american: despre cum ei sunt cei mai bengoşi, invadează o civilizaţie, o îngenunchează pentru ca mai apoi aceasta să renască apoteotic din propria cenuşă, ajutată evident de dezertorul trezit la realitate de conştiinţa morală (şi după ce se îndrăgosteşte inevitabil de fructul interzis).

2.  Muzica – mi s-a părut mai faină aia din trailer. Aia din Piraţii… a fost de Oscar.

Dar stai! Mai e de citit din De ce nu cred că Avatar ar merita mai mult de-un Oscar (pentru efecte speciale) (…winking
comments: 0 » tags: , , ,

I do not like Apple.

Posted on 28th January 2010 in Eu și numai eu!

Due to many polemics regarding Apple products, I officially declare myself an Apple hater.

(I do like the iPhone although, but I wouldn’t pay full money for it.)

comments: 3 » tags: ,

iPad – the big fâs. De ce să nu dai 500 de dolari degeaba.

Posted on 28th January 2010 in wtf is wrong, people?!

Cu surle şi trâmbiţe s-a lansat ieri (nu în direct, ci în reluare pe twitterele participanţilor la marea dezvăluire) marele fâs denumit generic şi tactic… iPad.

Dar stai! Mai e de citit din iPad – the big fâs. De ce să nu dai 500 de dolari degeaba. (…winking
comments: 0 » tags: , , ,

Got the book!

Posted on 27th January 2010 in Pisicile mai și citesc

Se pare că Google nu mă dezamăgește niciodată. Am căutat cartea în mai toate shop-urile de books, am găsit-o in final pe Lucman. Foarte profii oamenii, a fost și în reducere așa că am luat-o cu transport cu tot la prețul de listă.

Nu mă mai miră la ecommerce-ul românesc că stocurile niciodată nu sunt actualizate. Pentru orice comanzi (cu excepția câtorva site-uri mai serioase) trebuie să sun să verific stocul de fiecare dată.

Dar stai! Mai e de citit din Got the book! (…winking

Intoxicăm poporul cu televizorul

Posted on 26th January 2010 in wtf is wrong, people?!

Acu chiar nu mai deschid televizorul. De scârbă.

Cu două-trei săptămâni în urmă, lumea murea. Serios. Murea pe capete de gripa porcină, pandemia era în floare şi decima fără milă populaţia. Se îngrămădeau mai ceva ca la Elodia fătuci dezorientate, specialişti peste specialişti, medici care mai de care să ne convingă cu orice preţ că tre să ne vaccinăm! Vaccinul era aşa, un fel de Mesia al vaccinurilor, menit să ne izbăvească pe toţi de moartea inevitabilă. Toată lumea vorbeşte de sute de mii de victime (nimeni nu spune de fapt că sutele de mii nu sunt nici măcar la nivel global); numărul morţilor (infinit mai mic decât cel al gripei normale) e contorizat pe toate ecranele mai ceva ca secundele dinaintea trecerii dintre ani, ziarele nu scriu despre altceva, transmisiile în direct şi de la fata locului din spitalele unde hoarda de înfricoşaţi stătea cu orele la coadă să primească binecuvântatul elixir al vieţii sunt pe toate posturile, la toate orele din zi şi din noapte. De peste tot primim sfaturi imbecile sau amenintări. Cu mare seriozitate tutele televizate ne îndemnau (acum două saptamâni) să le urmăm exemplul, căci iată, nici chiar vedetele nu scapă de gheara nemiloasă a porcinei.

La vremea aia credeam (şi încă mai cred, desigur) că toată şarada asta televizată nu este decât atât: o şaradă hipermediatizată aducătoare de profit în buzunarele companiilor farmaceutice.

Dar stai! Mai e de citit din Intoxicăm poporul cu televizorul (…winking
comments: 0 » tags: , ,

New objective for this week

Posted on 24th January 2010 in Pisicile mai și citesc

I am officially in pursuit for Salvador Dali’s novel: Hidden Faces!!!

Nimic.

Posted on 22nd January 2010 in Eu și numai eu!

Astăzi am o dispoziţie roz (nu violet!) cu accente leneşe şi nu mă simt ameninţată de nici un atac energetic iminent. Probabil se datorează (dispoziţia roz, desigur) unui mic rasfăţ azi dimineaţă sau poate faptului că e sfârşit de săptămână – nu ştiu…

Am găsit în player o melodie tare faină cover-uită de Sam Beam – Love Vigilantes (de care am tot fugit prosteşte de fiecare dată când intru în folderul Iron and Wine), am sucit-o de azi dimineaţă pe toate părţile, aşa îmi pare de frumoasă. Sau probabil fiindcă n-am mai ascultat-o…

Parcă aşa mi se face un dor de primăvară! Anul trecut a fost o primăvară aşa frumoasă, nici în Constanţa nu a fost vreodată aşa; erau flori albe peste tot şi mirosea a curat şi proaspăt… M-am săturat de frigul şi zăpada asta, au farmecul lor de sărbători, dar mocirla şi mainile îngheţate nu se mai potrivesc deloc acum un peisajul ăsta urban. Când eram copil începea ninsoarea de pe la mijlocul lui noiembrie şi se potrivea de minune. Aveau un farmec al lor sărbătorile, zăpada, vacanţa… Ah, the great outdoors!

Dar stai! Mai e de citit din Nimic. (…winking
comments: 0 » tags: , ,

Iarna pe uliţă.

Posted on 20th January 2010 in La grămadă

Peisaj urban de la Piaţa Iancului. Printre blocurile gri, suntem noi, troienili.

De ce nu dau bacşiş

Posted on 20th January 2010 in wtf is wrong, people?!

Urăsc să las bacşiş.

De obicei nu las nimic. Doar la restaurante. Şi de ce să las, în fond şi la urma urmei? Mie nu-mi lasă nimeni nimic pentru munca pe care o fac. Clienţii mei nu îmi fac cadouri sau îmi lasă 10 lei, nu-mi aduc flori sau atenţii. Am un salariu ca tot omul şi atât. Sau poate vânzătoarea, taximetristul, medicul nu au şi ei salar? Fac ei ceva deosebit pentru mine, ca să-şi merite un bacşiş? Nu, îşi fac doar treaba. Muncă pentru care sunt deja plătiţi. Ma doare pe mine undeva că sunt plătiţi prost, că muncesc 12 ore pe zi, că au un şef imposibil, că-s plictisiţi, bolnav sau că vine sfârşitul lumii sau flacăra violet. Le pasă lor de mine ca să îmi pese şi mie de ei? Nu. Reciproca este deci valabilă.

Nu reuşesc să înţeleg de ce s-a înpământenit bacşişul ca un obicei obligatoriu şi de bun gust. Dau dacă vreau şi dacă prin serviciul tău mi-ai facut mai mult decât îţi cere jobul.

Dar stai! Mai e de citit din De ce nu dau bacşiş (…winking
comments: 6 » tags: , ,